Cum au aparut cartile de joc si ghicitul in carti?

Cum au aparut cartile de joc si ghicitul in carti?

Primele carti de joc

Ghicitul in carti este o metoda de divinatie rezultata din practica jocului cu carti. Desi originea cartilor de joc nu este inca cunoscuta, se pare ca istoria lor incepe undeva in Tibet, India sau China, zona fiind cunoscuta ca loc de origine si a altor jocuri cum ar fi sahul, dominoul sau Go-ul. Specialistii in istoria si cultura chineza, presupun ca primele carti de joc ar fi fost, de fapt  bani de hartie, care erau atat instrumente de joc cat si miza in sine a jocului. Alti istorici considera ca ele au un autor colectiv, si in functie de scopul folosit – distractiv sau mistic -  acestea au suferit in timp numeroase schimbari, inmultindu-se atat numarul si forma jocurilor cat si regulile acestora.

Despre Ghicit in carti

Cartile de joc au patruns prima data pe continentul European in tarile mediteraneene undeva la sfarsitul secolului al XIII-lea si inceputul secolului al XIV-lea, fiind aduse, se pare, de arabi sau de marinarii italieni. Alti istorici, pun aparitia cartilor de joc in Europa pe seama poporului tiganesc.

Una din primele insemnari certe despre cartile de joc dateaza din anul 1392, cand regele Carol al VI-lea al Frantei (1380-1422) a cumparat trei seturi de carti de joc, aurite si frumos colorate de artistul miniaturist francez Jacquemin Gringonneur (Grigonier). Denumit si "Regele nebun" acest suveran era considerat un patimas jucator de carti, organizand, la Curte, partide aprinse si interminabile cu favorita sa, Odette de Campdivers. La fel si regele Ludovic al XIV-lea (1643-1715), supranumit si "Regele Soare", obisnuia sa organizeze la Curte partide de carti pe bani, ruinandu-si nobilii si astfel reusind sa-si consolideze puterea cu averea astora.

La inceput, cartile de joc erau executate manual, decorate cu aur fin, desenate de pictori renumiti, reprezentand adevarate opere de arta accesibile doar clasei avute. Dupa introducerea gravurii in lemn, cartile de joc s-au ieftinit, asa incat, in scurt timp, a luat nastere o adevarata industrie a fabricarii lor, al carui monopol l-a detinut mult timp, orasul Ulm, din Germania.

Primele carti de joc imprimate

Deoarece popularitatea jocului de carti a crescut foarte mult, s-a simtit nevoia producerii unor pachete de carti de joc pentru toata lumea. Astfel, s-a ajuns la utilizarea unor procedee de fabricare mai economice, intr-o prima faza cartile fiind de proasta calitate, desenate stangaci in culori grosiere. Odata cu evolutia imprimeriilor si in domeniul cartilor de joc s-au inregistrat progrese considerabile asa incat, in Elvetia si Germania, in jurul anului 1420 se produceau mii de pachete de carti de joc.

Daca numarul cartilor de joc este demult stabilit, simbolurile celor patru serii au evoluat diferit, in functie de tara, epoca si fabricant. Astfel, simbolurile au fost mai intai animale, flori sau diferite alte obiecte iar la sfarsitul secolului al XV-lea fracezii au introdus trefla, cupa, caroul si pica, simboluri care sunt valabile si in ziua de azi. Mai putin în Italia si Spania, unde inca de la inceput, pe cartile de joc erau reprezentate bastoane, sabii, cupe ┼či monede.

Personajele de pe cartile de joc

 

Timp de un secol, au fost acceptate urmatoarele nume pentru cei 4 regi din cadrul cartilor de joc: David, Cezar, Alexandru Macedon si Carol cel Mare; pentru valeti: Hector, Lahire, d’Ogier si Lancelot, ultimii doi fiind camarazi ai regelui Arthur,

Cum se ghiceste in carti

cavaleri ai Mesei Rotunde. Numele reginelor din pachetul de carti de joc au fost: Pallas, Argine, Rachel si Judith. Pe cartile de joc au mai aparut, de-a lungul timpului, Minerva, Hannibal, Solon, Platon, Cato, dar si Victor Hugo, Papa Pius al X-lea, tarina Alexandra si cancelarul german Bismarck. A existat un set de carti de joc chiar si cu chipurile personajelor din romanul “Cei trei muschetari” de Al. Dumas-tatal, in care Aramis si Anna de Austria erau cupa, Athos si Lady de Winter – trefla, d’Artagnan si Constance Bonacieux – pica, iar Portos si ducesa de Chevreuse – caro.

Mult timp regele a fost cea mai valoroasa carte de joc, insa dupa Revolutia Franceza a aparut valoarea care "taie" suveranul, si anume "Asul", iar pe la mijlocul secolului al XIX-lea, americanii au inviorat jocul de carti, inventand o carte care poate sa tina locul oricarui semn si oricarei valori, si anume "Nebunul" sau "Bufonul regelui", numit ulterior "Joker", care ar insemna "Nebunul satului se crede oricine".